Friday, November 30, 2012

High feeling...procesul de creare a rochiei de mireasa.

    Afara miroase a iarna. Azi dimineata, cand am iesit afara, tot ce puteam vedea in jur era acoperit cu un strat de gheata si bruma. Terenul de joaca pentru copii parea un adevarat patinuar. In mod ciudat, acest tablou de iarna m-a dus cu gandul nu la sarbatorile de iarna ce se apropie ci la momentul in care a trebuit sa-mi caut rochia de mireasa mult visata.

    Eu sunt "cu amandoua mainile" pentru coaserea rochiei, atatea emotii si nerabdare pana sa-ti vezi rochia la final, dar totodata sa traiesti si pasii de creatie. Din acest considerent eram mai mult decat hotarata sa mi-o fac la comanda. Cateva zile am colindat saloanele de rochii de mireasa pentru studierea pietii. Apoi am contactat o croitoreasa. Era un frig de februarie, iar eu tzup-tzup prin zapada la salonul recomandat de o buna prietena (Tani iti multumesc pentru pont), eram atat de emotionata... Doamna care face rochii e o persoana foarte calda. M-a intrebat daca vreau sa probez ceva sa vada cum stau pe mine diverse modele, insa eu venisem cu poza, de fapt pozele, aveam trei poze cu diferite rochii si din fiecare am ales cate un element. Dupa ce am stabilit ce si cum, am hotarat sa ne vedem peste o luna pentru o proba. Luna aia mi s-a parut an. Cred ca a fost cea mai lunga luna din toata viata mea...

    In ziua probei, la ora stabilita am ajuns la salon, iar ea avea o prezentare si a intarziat vreo 15 min. In  alea 15 min inima mea a batut atat de tare, incat daca stateai langa mine cu siguranta o auzeai. Chiar daca ar fi venit sfarsitul lumii, in acel moment, eu nu as fi renuntat la proba. Asteptam sa-mi vad rochia ca un copil care este nerabdator sa-si deschida cadoul. Cand a intrat pe usa, ochii mei au sclipit si s-au indreptat spre ceea ce tinea in mana, incercam sa descifrez cum arata rochia mea vazuta prin punga tranparenta. Atatea ganduri, imagini si modele mi-au trecut prin cap, vai de mine. Unica certitudine a fost ca era alba:)).
     Prima impresie dupa ce a scos-o din ambalaj a fost - hmm, dar oare e ce vreau eu? Insa cand m-am vazut imbracata, inima mea a inceput sa bata si mai repede... m-am indragostit. Am facut cateva poze si pentru ca rochia inca nu era gata am stabilit o noua intalnire de proba..
    La urmatoarea intalnire eu eram mai relaxata, iar croitoreasa mai agitata si asta din cauza ca inainte cu doua zile i-am scris un mail si i-am zis ca vreau sa modific ceva la corset, iar ea a inteles ca vreau sa modific corsetul de tot, ceea ce era aproape imposibil sau alta munca.. Dupa ce i-am explicat face to face ce vreau s-a linistit si ea, iar in 3 zile rochia era finalizata, probata si cumparata.. Din acel moment n-am mai avut rabdare sa vina ziua cand o voi imbraca. Rochia era asa de personala, asa de "a mea", incat nici acum, dupa nunta, nu ma vad in alt model.


     Probabil ca sunt rochii mult mai frumoase, dar doar asta a fost creata special pentru mine si am participat si eu la proces, ceea ce o face deosebita. Pentru mine procesul in sine a fost o adevarata experienta, toata perioada pana la finalizarea rochiei am fost "high", zambeam singura, aparent fara motiv, de ai fi zis ca am inhalat vreun drog (motivul il aveam eu in cap). Aveam o stare de bine atunci cand ma gandeam la rochia mea, n-am trait vreo data un sentiment atat de puternic si nici un alt eveniment nu mi-a facut inima sa bata atat de tare (cu exceptia sotului meu;)) ca atunci cand eram in plin proces de creare a rochiei mult visate. Eram fericita!!!
     Asa ca, pe viitoarelor mirese le sfatuiesc sa-si coase rochia, daca vor sa traiasca senzatii tari, dar fiecare va face cum ii va dicta inima!
    Sa ne auzim numai de bine!!!!

PS. Unele poze sunt "imprumutate" de pe google image.

Sunday, November 25, 2012

Planul nuntii. Partea I - locatie, foto-video, muzica

    Recent, am aflat ca frate-meu s-a hotarat sa faca nunta. Cum eu sunt trecuta prin foc si sabie, in ce priveste organizarea unei nunti, mi-a cerut ajutorul. Nici n-a apucat sa termine rugamintea ca eu m-am si apucat de treaba.

    In timpul organizarii propriei mele nunti am trecut prin tot felul de stari, de la extaz la teama, emotii si cosmaruri. Cum totul a decurs exact cum am planuit, chiar imi face placere sa mai trec odata prin emotiile organizarii unei nunti. De data asta voi privi mai detasat pentru ca nu mai este vorba de nunta mea..
    Voi intocmi un plan de "atac" al marelui eveniment bazandu-ma pe experienta capatata in timpul organizarii nuntii mele.
Inainte de a intocmi planul trebuie sa tineti cont de doua lucruri foarte importante: dorintele voastre si bugetul nuntii. Intre cele doua trebuie sa existe un echilibru.

Pentru o buna organizare si pentru a va asigura ca nu uitati nimic este nevoie de un plan al nuntii aranjat pe perioade de timp si in ordinea prioritatilor:

1. Prima etapa incepe cu aproximativ un an inainte de nunta, mai mult sau mai putin (in cazul meu a inceput cu 1 an si 5 luni inainte de nunta, atunci cand am inceput sa vizitez mai multe restaurante:

    - Alegeti data nuntii, eventual doua - trei date alternative (in cazul in care rezervarile ulterioare nu vor fi disponibile pentru data aleasa). Alegerea datei depinde de mai multe aspecte: disponibilitatea de timp, alegerea perioadei (primavara sau toamna, vara sau iarna, sambata sau duminica sau poate vineri?) cand iti poti lua liber de la serviciu, de nasi/parinti, etc. In cazul meu data aleasa a coincis cu o zi importanta din viata de cuplu si anume ziua in care a luat nastere relatia dintre mine si sotul meu. Noi nu ne gandisem pana atunci la acea data, insa cand am studiat calendarul am avut placuta surpriza ca data de 5 mai sa fie intr-o zi de sambata si neaparat primavara, la doua-trei saptamani dupa Paste. Marea mea dorinta a fost de a face nunta in primavara, ma imaginam in rochie scurta de mireasa, cu un buchet de lacrimioare in mana si cununia religioasa intr-o livada de meri infloriti. Intre timp rochia de mireasa n-am mai vrut-o scurta ci sirena, iar floarea din pomii mei a fost topita de caldura cu doar doua-trei zile inainte de nunta...Nu m-am putut supara pe natura, dar acea dorinta inca mai persista, poate la nunta de aur o voi pune in practica:)). Si uite asa data aleasa a venit intamplator, a fost o coincidenta placuta.

   - Stabiliti cu aproximatie cate persoane vor veni la nunta (in funtie de acest numar poti alege locatia. Acest aspect este unul important. Cu siguranta ca nu doriti sa va inghesuiti in timpul petrecerii, dar nu e nici placut  sa ai un spatiu prea mare pentru un numar mic de invitati).

   - Cautati locatia cea mai potrivita pentru gusturile, dorintele si bugetul vostru. Eu mi-am dorit ca localul in care sa imi organizez nunta sa intruneasca cateva aspecte:  sa fie in afara orasului, sa aiba in jur curte amenajata in spiritul naturii, adica multa verdeata, floricele si chestii romantice. Desigur ca si pretul meniului a contat destul de mult, apoi si alte servicii incluse.
    In momentul in care iti cauti locatia pentru organizarea marelui eveniment ar fi bine sa tii cont de cateva intrebari pe care le vei pune administratorului:

    a. Cat este avansul si cat din acest avans reprezinta taxa de inchiriere a localului? Cat la suta din costul total al nuntii trebuie achitat inainte de nunta si daca accepta sa platesti o parte din bani dupa nunta?
    b. Cat este meniul pentru adulti/copii si ce se include in pret, cu cat timp inainte de nunta se stabileste meniul si daca exista posibilitatea sa apara schimbari de pret?
    c. Ce produse se pot aduce de acasa?
    d. Chelnerii trebuie platiti separat?
    e. Cat costa obiectele deteriorate sau sparte in timpul nuntii (pahare, vesela)?
     f. Cum stau la capitolul aer conditionat/caldura, parcare, spatiu pentru a iesi la o cafea/tigara, spatiu de depozitare a lucrurilor personale, spatiu de odihna pentru copii?
    g. Daca decorul este fix sau mai au alte propuneri de culori, ornamente si daca accepta schimbarea decorului de catre o agentie de decorare?
    h. Accepta sau nu efecte speciale cum ar fi artificii interior/exterior, lansare de lampioane, etc.
    i. Ce servicii mai pot oferi (tortul de nunta, prajituri, fantana de ciocolata, decoratiuni pentru intampinat oaspetii, decoratiuni pentru organizarea cununiei civile asta in cazul in care nu are loc la starea civila, alte decoratiuni cum ar fi lumini, fum, balonase de sapun, artificii, panou pentru invitati, numere pentru mese, masa de fourchette, amenajarea unei mese pentru staff-ul nuntii, adica pentru fotografi, cameramani, cantareti, etc)? Care dintre aceste servicii sunt incluse si care se platesc separat, dar si cat costa?
    j. Ce alte lucruri ar mai trebui sa stiti despre local?

Buuun, daca ai rezervat localul poti sa incepi sa te ocupi de restul lucrurilor si aici incepe greul.

  2.  Aceasta etapa se intinde pe o perioada de cateva luni, nu este foarte aglomerata in evenimente, dar acum este fooooarte important sa studiezi piata de servicii. Incepe din timp pentru a fi sigur ca prestatorii de servicii pe care ti-i doresti sunt disponibili.

   Si, deci, incepem prin:
   a. Cautarea si alegerea serviciilor FOTO-VIDEO. Ok, preturi, depinde ce asteptari ai.
   Pentru 2013 preturile au mai crescut (in fiecare an cresc cu 50-100 de euro, unde vor ajunge aceste preturi n-am idee) si incep de pe la 450 de euro, foto-video, dar nu te astepta la filmari cu doua camere sau scenariu si montaj ca in filme. La acest pret gandeste-te la o filmare obisnuita (daca ai noroc si gasesti in format HD), imaginatie redusa (poate sa iasa ceva mai interesant daca vin mirii cu idei), aceleasi scene romantico-siropoase pe care le vezi in mai toate filmarile de nunta.
     Daca asteptarile tale sunt mai mari de atat si dispui de un buget mai mare de 500-700 de euro, atunci situatia se schimba. Poti lua doar fotograful cu 500-900 de euro si video cu inca 600-1500 de euro. In acest caz studioul pe care l-ai solicitat pentru serviciile foto-video iti va oferi un fotograf cu unu-doi asistenti si respectiv doua-trei aparate foto, dar si doi-trei cameramani cu doua-trei camere video. Filmarile vor surprinde mult mai multe evenimente din cadrul nuntii si probabil ca montajul si scenariul vor fi mult mai personalizate si mai dinamice. Probabil ca produsele finale te vor duce cu gandul la filmele hollywood-iene, insa trebuie sa tii cont ca aceste povesti sunt limitate de spatiu, adica in mai toate locurile interesant din Moldova deja s-a filmat, daca vrei un cadru mai diferit mai pune deoparte o suma frumusica de bani si pleaca sa faci filmarile in afara, caci in Moldova nu exista mare, munte, castele cochete sau mai stiu ce idei trasnite iti mai vin. La asa preturi calitatea filmarii si a fotografiei, este alta, mult mai buna si adaptata la noile cereri din domeniu HD, FullHD, poate si 3D :))). In plus prestatorii de asemenea servicii iti mai ofera si bonusuri de genul sedinte foto si video suplimentare, in alta zi decat nunta, love story si poate carti si albume de nunta,.
     Aici as adauga un P.S.: Sunt fotografi si cameramani buni cu servicii si idei inovatoare si calitative, la preturi inca mici, pentru ca sunt inca mai putin cunoscuti si sunt fotografi si cameramani care au preturi astronomice doar pentru numele pe care si l-au format in timp, dar nu mai vin cu nimic inedit, pentru ca ei considera ca e suficient ca au un nume care vinde. De aceea si spuneam ca este foarte important sa studiezi piata, sa-ti faci o lista cu acei care ti-au atras atentia, dupa care sa-i contactezi si sa vezi care se incadreaza cel mai bine pentru nevoile tale.

   b. Cautarea si alegerea momentelor de divertisment de la nunta: MUZICA si DANSATORII. In functie de gust si buget poti alege DJ, trupa de divertisment, band care canta mai multe stiluri, ansamblu de muzica populara si usoara cu multe instrumente. Piata este foarte variata si pretul de asemenea. Ar fi indicat sa mergi pe recomandari in alegerea muzicii pentru nunta sau sa te interesezi daca au ceva filmari cu prestatia lor la nunti.
     Concluzia e ca pentru anul 2013 preturile pentru acest serviciu incep de pe la 200 de euro pentru un DJ, de pe la 700 pentru o formatie care canta diverse stiluri si poate depasi 3000 de euro pentru ansamblurile cu multe instrumente.
     In alegerea muzicii trebuie sa tii cont ca ai nevoie de un moderator, care poate apartine formatie  sau iti poti angaja unul independent. Pentru moderator independent preturile incep de pe la 200 de euro si lejer pot depasi si 500 de euro.
     Pe langa formatia de baza, multi isi doresc ca la nunta lor sa cante o anumita vedeta. In acest caz pot doar sa adaug ca mai trebuie sa scoti din buzunar o suma destul de consistenta: cele mai mici preturi incep de pe la 250 de euro/ora, iar limita superioara o reprezinta cantaretii recunoscuti international la care si pretul probabil este recunoscut international. Eu personal nu am asa placeri scumpe.
    Pe langa programul, obisnuit, de nunta pe care il au aceste formatii, mai pot oferi si alte servicii: efecte speciale pentru primul dans (fum, balonase de sapun, confetii, artificii de interior, zapada artificiala, etc), organizeaza diverse concursuri si momente de divertisment, pot avea inclus si doua-trei perechi de dansatori.

    DANSATORII. Rolul dansatorilor nu este unul esential, ei au venit sa inlocuiasca, cumva, functiile pe care le aveau inainte cavalerul si domnisoara de onoare, dar totodata dau culoare si veselie nuntii. De cele mai multe ori doua-trei perechi de dansatori sunt suficiente pentru o nunta. Pretul pentru doua perechi de dansatori incepe de pe la 200 de euro. Care e rolul lor? Este acela de a distra invitatii si de ai invita la dans. In programul dansatorilor de nunti sunt incluse diverse momente:
   a. intampinat mirii si oaspetii cu paine si sare si chef alaturi de invitati
   b. momente de divertisment - unu-doua dansuri populare, unu-doua dansuri tiganesti/de societate/sportive/arabesc
   c. momente-cheie ale nuntii: prosoapele nasilor, dansul colacului miresei, spalatul mainilor la nasi, colacii si cadourile pentru nasi si parinti, etc

Daca, deja, ai facut alegerile privind cele trei servicii foarte importante pentru o nunta atunci pregateste-te ca urmeaza unele la fel de importante, dar care iti vor da si mai multe batai de cap: alegerea modelului invitatiilor, alegerea stilului nuntii, alegerea costumatiei pentru miri si mirese (aici e cel mai dificil moment, alegerea rochiei de mireasa), alegerea verighetelor, a bisericii, a decorului, a tortului si multe alte alegeri pe care trebuie sa le faci.
    Voi incerca sa va ajut, in continuare,  in realizarea planului si intr-o postare viitoare voi vorbi despre alegerile pe care urmeaza sa le faceti cu cateva luni inainte de nunta.
   Urmariti-ma, eu voi fi tot aici...

Wednesday, November 21, 2012

a venit frigul. . .

"...stau pe o plaja cu nisip fin, soarele imi mangaie pielea, dandu-i o culoare usor ciocolatie...", ah, visez...visez la zilele insorite de vara care... cred ca e de la febra. Zilele astea m-am pomenit cu o raceala ingrozitoare, sunt praf. Ma uit pe geam, iar vremea de afara ma deprima si mai mult.
    Ploaia m-a trezit din amorteala racelei. Siroaie de stropi se preling pe geam, iar vantul nervos, scutura pomii cu putere. Acest tablou parca imi da senzatia de plans in hohote (ma simt ca in clasa a II-a, scriind o compunere despre toamna..).

    Nu ma simt in stare de nimic, doar gandurile zboara aiurea...

asa arat eu cand e frig afara
    Acum imi vin in minte imaginile cu mine infofolita pana in dinti, cu UGG-urile in picioare, manusi pe maini, fular la gat si caciula pe urechi (culmea e ca oricum am racit) si o mama care-si plimba, linistita, copilul.
     Pana aici nimic anormal, dar cand am observat ca bebelusul nu avea caciula si manusi pe el, in picioare doar o pereche de ciorapei subtiri, iar in loc de o geaca groasa, adaptata la cele 5 grade C, avea doar un hanorac pe el, m-a luat cu frisoane. In acel moment m-am gandit la iresponsabilitatea parintilor. Totusi, analizand situatia mai bine, am realizat ca, de fapt, acea situatie nu era chiar atat de grava.
    Englezii, in general, nu sunt frigurosi, spre deosebire de noi astia de pe continent. Parintii nu-si imbraca copii cu o suta de haine ca nu cumva frigul sa le atinga pielea firava. Dimpotriva ii calesc, dovada fiind ca si acea mama, care-si plimba copilul prin parc, era imbracata doar cu un tricou alb, un cardigan fara nasturi, pereche de pantaloni ce semanau a blugi rupti in genunchi, iar in picioare o pereche de balerini. Dar eu???
    In scumpa mea tara, e exact invers. Cum incepe sa miroase a toamna si doua - trei frunze ingalbenite cad din copac, parintii scot la iveala cele mai groase hainute si nu isi mai lasa copii sa respire de atata grija. Cum temperatura de afara scade un pic sub zero, proaspetii parinti se intreaba daca mai au voie sa-si scoata odraslele la plimbare.
    E adevarat, copii sunt firavi, dar nu sunt chiar atat de neajutorati precum credem. Cu cat ii cocolim mai mult pe bebelusi cu atat sunt mai firavi si mai predispusi la virusi si boli.
    Eu sunt un "bun" exemplu in acest caz. Raceala mea am inhatat-o de la prea multa grija ca sa nu racesc.
 
    Si acum stau in casa, cu febra, plictisita si fara chef, cu un ceai fierbinte langa mine si-mi astept sotul de la munca ca sa ma jeleasca si el.

Monday, November 19, 2012

Ma numesc "Leidi Gaga" si locuiesc in Romania . . .

    Numele si parintii nu ii alegi tu, insa ii ai pe toata viata. Parintii ca parintii, nu-i poti schimba si nici nu trebuie. Dar daca e sa vorbim despre nume, atunci avem o tema inepuizabila.
    Numele il primesti la nastere si reprezinta o placere nevinovata a parintilor. Ei, impreuna cu "tot neamul", iti aleg numele atunci cand esti lipsit de cuvant si personalitate si cu el ramai.


     Eu m-am ales cu un nume atat de comun in zona rusificata a Europei incat ani de zile mi-au trebuit ca sa incetez s-o mai intreb pe mama ce a fost in capul ei atunci cand mi-a ales acest nume. Numele Tatiana, cu derivatele Tania / Tanea sau Taniusa l-am considerat, multi ani, un nume de duzina. La scoala, in generala, am avut 3 colege cu acelasi nume, in liceu am avut vreo 4. Pana si la facultate (pe care am urmat-o la Pitesti) am mai avut o colega cu acelasi nume. Nici in caminul studentesc sau la concursurile la care am participat nu am scapat de aceasta frustrare. Unicul loc memorabil in care numele meu "melodios" era unic a fost la master, dar n-a durat mult sa ma bucur - doar doi ani.

    Culmea e ca si in Marea Britanie, unde ma aflu in acest moment, am intalnit acest nume "scump". Sa va zic cine il poarta? O sa radeti, dar si eu am ras cand l-am auzit prima data.. un superb labrador alb. What?!!! Sa-ti numesti cainele Tatiana, pentru englezi nu e nimic ciudat, dar va imaginati cum e pentru mine? Sa se pronunte numele Tatiana si sa intorc capul si eu si cainele...Mdee
    Totusi, sunt multumita, pentru ca majoritatea prietenilor si rudelor imi zic simplu, Tina, dar si aici apar intrebari (atunci cand ma prezint asa, informal, se gasesc unii sa ma intrebe daca aceasta prescurtare vine de la Cristina...uff, imi cade fata, nuuu, Tina vine de la Tatiana, doar in cazul meu).


    De la un timp a inceput sa-mi placa prenumele meu. A inceput sa-mi placa din momentul in care am intalnit alte nume care, desi nu erau comune ca al meu, erau foarte caraghioase, de genul: Birgita-Bardo Kovacs, Musculita Ionescu, Zambilica Kricopol, Bombonica Pamfilie, Capsunica Costescu, LeidiGaga Seitan:)) iar in cazul baietilor: Yahoo Dragoman, Craciun Mos (serios??!!), Constantin Bred Pit, Alexandru Dick Pasarica.


    In asemenea cazuri, chiar ca esti indreptatit sa te intrebi ce a fost in capul parintilor cand au ales numele copilului lor?
    Deci eu incep sa ma simt norocoasa si chiar multumesc parintilor ca au ales, pentru mine, un asa nume comun...


                                                  Surse poze: google.com

Thursday, November 15, 2012

despre a fi mama . . .

     Acum cateva zile, m-am regasit, pe facebook, cu o fosta colega de liceu. Ea casatorita si cu un bebe superb in brate (am dat mai multe like-uri pozelor de pe pagina ei), eu DOAR casatorita (a nu se interpreta ca eu am vreun regret).
    Dupa intrebarea de baza "Ce mai faci?" a urmat alta care era inevitabil sa mi fie pusa "Da un bebe inca nu planuiti?" Am strambat din nas si m-am gandit ca abia am scapat de vesnica intrebare "Cand va casatoriti?" si m-am pomenit cu o alta la fel de sacaitoare sau chiar mai mult. Si pentru ca aveam o discutie "chat-uita"m-am limitat la ai trimite un smile si ai raspunde ca e in plan. Uff, am scapat relativ usor.
Dar nu e, musai, sa ma apuc de un bebe imediat dupa nunta sau da? "Toate la timpul lor" cum spunea bunica...

Casatoria reprezinta o etapa importanta din viata unui cuplu, iar atunci cand in loc de doi se vorbeste de trei sau mai multi incepe o noua etapa.
    In ultimul timp tot mai multe persoane din jurul meu, rude, apropiati, prieteni, cunostinte devin parinti. Nici nu iti vine sa crezi cum acei tineri, iubitori de distractie, petreceri si chiulit de la ore, acum aproape schimbati intr-un fel foarte placut, se joaca, se maimutaresc si se gandesc doar la acea fiinta firava izvorata din sangele lor. Sunt mai responsabili, mai linistiti, mai parinti.

micuta Sara
    Se zice ca mamele nu au timp liber, ca ele lucreaza si la serviciu si acasa. Intr-adevar, meseria de mama este una foarte solicitanta, dar pana acum nu am auzit o mama sa vrea sa renunte la puiul ei pentru a avea mai mult timp liber, nu am auzit vreo mama sa vrea sa renunte la placerile copilului ei pentru a si le satisface pe ale sale.
dragalasul Bogdanel
    La intrebarea din ce sunt facute mamele, raspunsul unui copil de clasa a doua m-a frapat, un raspuns sincer si adevarat: " din magie, putere suprema, o doza de severitate si din cele mai frumoase lucruri din lume".

jucausul Darius
 
 Mama - acel cuvant suprem pe care toata lumea il rosteste, este acea fiinta misterioasa care stie sa il faca pe un copil sa se simta bine fara sa mearga la doctor. EA este sora mai mare si partenerul de joaca al copilului. Mama este totul.

Cristinush alintush
    Dar.. Nu-i putem neglija nici pe tatici, nu putem nega aportul si suportul lor. Barbatii sunt la fel de sensibili ca si femeile atunci cand isi aud copilul plangand, iar inimile lor pulseaza la fel de repede. Si pana la urma, nu-i asa ca barbatii sunt foarte dragalasi si dulci cand se maimutaresc si se joaca cu un bebelus :))?. Si mai ales cand e vorba de iubitul tau barbat, parca acel sentiment e si mai puternic... Atunci cand vezi ca bebe il rasplateste cu un zambet din ala nastrusnic parca iti vine sa-i strangi  in brate si sa-i pupi pe amandoi...

sotioasa Lavinia

    A fi parinte este o responsabilitate enorma, e o responsabilitate pe viata, dar nimic nu se compara cu zambetul pe care il primesti de la copilul tau. Asta spun parintii, iar eu ii cred.

"papusa" Sanduta

    Eu ma simt foarte egoista pe langa prietenii sau verisorii mei deveniti parinti. Inca nu inteleg cum e sa treci pe langa vitrina in care sta cocheta, pe manechin, o rochita noua, sa n-o ei pentru ca vrei sa-i cumperi bebelusului tau inca o pereche de papucei, pe langa aia multi pe care ii are primiti de la cei veniti in vizita...

nepotelul Bogdanel
nepotelul Cozmin
     Poate in curand voi simti si eu acel sentiment, dar pana atunci experimentez maternitatea pe nepotei, finuti, copiii prietenilor. Incerc sa invat cate ceva. Atunci cand copilul incepe sa planga si nu stiu ce vrea, repede il pasez mamei lui, ea stie. Trebuie sa fii pregatit sa-ti asumi o resposabilitate pe viata, caci in momentul in care ai adus pe lume un bebe nu mai poti sa-l pasezi apropiatilor atunci cand plansul lui te trezeste la 3 noaptea pentru ca are colici sau ii ies dintii si nici atunci cand are pempers-ul plin si te irita ca tocmai l-ai schimbat. Toate astea fac parte din meseria de parinte, meserie care pe mine inca ma inspaimanta, dar incepe sa-mi placa...


                P.S. Am sterpelit cateva poze de la prieteni cu scumpicii lor. Sper sa nu se supere...

    

Tuesday, November 6, 2012

A fost odata . . .


    A fost odata o fetita pe nume... OMG, incerc de dimineata sa pun o virgula si nu reusesc, pentru ca imediat ce am pus-o, o sterg si o pun la loc... Asa incepe experienta mea in blogosfera.

   Nu am mai scris pana acum pe un blog. Un eveniment recent m-a facut sa vreau sa-mi impartasesc povestea mea cu voi. M-am casatorit!!! "Who cares???". Ok, am inteles, despre nunta mea o sa vorbesc mai putin sau chiar deloc. 

    Ma fascineaza fiecare poveste de nunta, de la inceputurile ei, izvorate din stralucirea unei priviri, a unui zambet de inceput, a unui apel de telefon din greseala, al unui LIKE pe Facebook/Odnoklassniki/Twiter si pana in momentul "..si au trait fericiti pana la adanci batranete, inconjurati de nepoti, poate stranepoti..", asta in cazul in care se ajunge pana acolo.

    Dar despre povesti, oameni, locuri, evenimente un pic mai tarziu caci acum ma cam grabesc sa pun punctul. Macar atata sa reusesc pe ziua de azi. A fost o zi lunga, in care am scris doar trei aliniate... Ma voi revansa data viitoare cand sper sa am mai multa inspiratie. Nu ma judecati prea aspru, dar orice inceput este greu. Al meu nu e greu, e foarte greu, dar cu putina dorinta sper ca nu va voi plictisi!